Defrișarea o amenințare pentru peisajele tropicale

II. Impactul defrișărilor deasupra biodiversității

III. Impactul defrișărilor deasupra schimbărilor climatice

IV. Impactul defrișărilor deasupra resurselor de apă

V. Impactul defrișărilor deasupra calității solului

VI. Impactul defrișărilor deasupra sănătății umane

VII. Impactul economicos al defrișărilor

VIII. Impactul deschis al defrișărilor

IX. Impactul diplomatic al defrișărilor

Întrebări de datina

Despăduriri	Tablou torid
Lovire	Defrișarea cumva consuma un dezacord dezastru-os deasupra peisajelor tropicale. Eventual alina la pierderea biodiversității, la degradarea calității solului și la creșterea emisiilor de gaze cu rezultat de seră.
Echipament	Efectele defrișărilor deasupra peisajelor tropicale sunt cuprinzătoare. Acestea includ: * Pierderea biodiversităţii: Defrişarea cumva alina la pierderea multor specii de plante şi animale. Iest ocupare se datorează faptului că defrișările distrug habitatul pe fiecine se bazează aceste specii. * Degradarea calității solului: Defrișarea cumva alina și la degradarea calității solului. Iest ocupare se datorează faptului că defrișarea îndepărtează copacii fiecine ajută la menținerea solului în loc. * Creșterea emisiilor de gaze cu rezultat de seră: Defrișările contribuie, de asemanator, la creșterea emisiilor de gaze cu rezultat de seră. Iest ocupare se datorează faptului că defrișările eliberează hipoazotida; de indigo în atmosferă.
Cauze	Cauzele defrișărilor în peisajele tropicale sunt complexe și variate. Acestea includ: * Agricultura: Extinderea agriculturii este una inspre principalele cauze ale defrișărilor în peisajele tropicale. Iest ocupare se datorează faptului că fermierii curăță frecvent suprafețe elogiere de pădure pentru a civiliza culturi. * Mineritul: mineritul este o altă cauză majoră a defrișărilor în peisajele tropicale. Iest ocupare se datorează faptului că operațiunile miniere necesită frecvent defrișarea unor suprafețe elogiere de pădure. * Dezvoltarea infrastructurii: Construcția de drumuri, baraje și alte proiecte de infrastructură cumva alina, de asemanator, la defrișări. Iest ocupare se datorează faptului că aceste proiecte necesită frecvent defrișarea unor suprafețe elogiere de pădure.

II. Impactul defrișărilor deasupra biodiversității

Defrișarea este îndepărtarea copacilor dintr-o pădure sau altă zonă împădurită. Eventual fi cauzată de factori naturali, cum ar fi incendiile, furtunile și schimbările climatice, dar cel mai frecvent este cauzată de activități umane, cum ar fi exploatarea forestieră, agricultura și dezvoltarea.

Defrișarea are o succesiune de impacturi negative deasupra biodiversității, inclusiv:

Pierderea habitatului: Defrișarea afanisi habitatul plantelor și animalelor, făcându-le dificilă supraviețuirea.
Fragmentarea habitatului: Defrișarea cumva a diviza habitatele, făcând greu pentru animale să se deplaseze între ele și să găsească hrană și cuplu.
Poluarea: Defrișarea cumva crește nivelurile de descompunere din aer și apă, ceea ce cumva dăuna plantelor și animalelor.
Schimbările climatice: Defrișarea cumva contribui la schimbările climatice dupa eliberarea de gaze cu rezultat de seră în atmosferă.
Pierderea serviciilor ecosistemice: Defrișarea cumva comprima furnizarea de servicii ecosistemice, cum ar fi aer autentic, apă și alimente.

Defrișarea este o amenințare majoră pentru biodiversitate și se estimează că pierdem acolea 10 milioane de hectare de pădure în oricare an. Iest ocupare are un dezacord dezastru-os deasupra ecosistemelor planetei și deasupra speciilor fiecine trăiesc în ele.

Iată câteva exemple specifice ale impactului defrișărilor deasupra biodiversității:

Pădurea tropicală amazoniană: Pădurea tropicală amazoniană este cea mai ascutit pădure tropicală din glob și găzduiește acolea 10% din speciile cunoscute din glob. Defrișarea pădurilor tropicale din Amazon este o amenințare majoră pentru biodiversitate și se estimează că pierdem acolea 18% din pădurea tropicală în oricare an.
Pădurea tropicală Congo: Pădurea tropicală Congo este a doua cea mai ascutit pădure tropicală din glob și găzduiește acolea 6% din speciile cunoscute din glob. Defrișarea pădurilor tropicale din Congo este, de asemanator, o amenințare majoră pentru biodiversitate și se estimează că pierdem acolea 2% din pădurea tropicală în oricare an.
Pădurea boreală: Pădurea boreală este cea mai ascutit pădure din glob și găzduiește acolea 13% din speciile cunoscute din glob. Defrișările din pădurea boreală reprezintă o amenințare majoră pentru biodiversitate și se estimează că pierdem acolea 0,5% din pădure în oricare an.

Defrișarea este o problemă globală și este una inspre cele mai elogiere amenințări la mehtup biodiversității. Mortis să luăm măsuri pentru a comprima defrișările și pentru a a scalda pădurile lumii.

II. Impactul defrișărilor deasupra biodiversității

Defrișarea are o succesiune de impacturi negative deasupra biodiversității, inclusiv:

* Pierderea habitatului pentru plante și animale
* Fragmentarea habitatelor
* Creșterea concurenței pentru resurse
* a speciilor invazive
* Schimbările climatice

Aceste impacturi pot alina la o scădere a numărului de specii, bunaoara și la modificări ale compoziției și structurii ecosistemelor.

II. Impactul defrișărilor deasupra biodiversității

Despădurirea are un dezacord dezastru-os deasupra biodiversităţii. Când pădurile sunt defrișate, multe specii de plante și animale se pierd. Iest ocupare se datorează faptului că pădurile oferă biotop esențial pentru multe specii, iar apoi când pădurile sunt distruse, aceste specii își pierd casele. În catifea, defrișarea cumva alina și la schimbări ale climei și ale ciclului apei, fiecine pot dăuna și mai indestulat biodiversității.

Unele inspre impacturile specifice ale defrișărilor deasupra biodiversității includ:

• Pierderea habitatului: Când pădurile sunt defrișate, multe specii de plante și animale își pierd casele. Iest ocupare cumva alina la scăderea populației și clar la dispariție.
• Fragmentarea habitatului: Când pădurile sunt defrișate, acestea sunt frecvent fragmentate în bucăți mai a se scurta. Iest ocupare cumva a se indrepta dificilă deplasarea speciilor și găsirea de cuplu, ceea ce cumva alina și la scăderea populației.
• Schimbările climatice: Defrișarea cumva contribui la schimbările climatice dupa eliberarea de gaze cu rezultat de seră în atmosferă. Iest ocupare cumva alina la schimbări ale climei, fiecine pot dăuna și mai indestulat biodiversității.
• Perturbarea ciclului apei: Defrișarea cumva, de asemanator, deranja ciclul apei. Când pădurile sunt defrișate, acestea nu mai pot a trage atât de multă apă de ploaie. Iest ocupare cumva alina la inundații și secete, fiecine pot dăuna ambele biodiversității.

Pierderea biodiversităţii este o problemă serioasă fiecine are consecinţe de proportie. Eventual alina la colapsul ecosistemului, fiecine cumva consuma un dezacord dezastru-os deasupra sănătății și bunăstării umane.

V. Impactul defrișărilor deasupra calității solului

Defrișarea cumva consuma o succesiune de echipament negative deasupra calității solului, inclusiv:

• Corozune
• Pierderea nutrienților
• Cartonare crescută
• Scăderea infiltrației de apă
• Creșterea temperaturii solului

Eroziunea este procesul dupa fiecine solul este hrentuit de vânt sau apă. Când copacii sunt îndepărtați dintr-o zonă, solul nu mai este scutit de aceste forțe și cumva fi ușor coptorat. Iest ocupare cumva alina la pierderea solului plantar, fiecine este cel mai gras azil de sol.

Pierderea nutrienților are loc apoi când copacii sunt îndepărtați dintr-o zonă. Copacii ajută la ciclul nutrienților dupa sol, iar apoi când aceștia dispar, acești nutrienți se pot a folosi. Iest ocupare cumva alina la o scădere a fertilității solului, ceea ce cumva îngreuna creșterea plantelor.

Compactarea este procesul dupa fiecine solul devine mai solid și mai puțin pufos. Iest ocupare cumva apărea apoi când pe bransa se folosesc utilaje grele sau când animalele merg pe sol. Compactarea cumva a se indrepta dificilă pătrunderea apei și a aerului în sol, ceea ce cumva alina la scăderea creșterii plantelor.

Infiltrarea apei este procesul dupa fiecine apa se infiltreaza in sol. Apoi când copacii sunt îndepărtați dintr-o zonă, solul cumva veni mai puțin pufos, ceea ce cumva comprima infiltrarea apei. Iest ocupare cumva alina la o scădere a cantității de apă disponibilă pentru plante și, de asemanator, cumva crește riscul de inundații.

Creșterea temperaturii solului apare apoi când copacii sunt îndepărtați dintr-o zonă. Copacii ajută la umbrirea solului, iar apoi când dispar, solul cumva veni mai afabil. Iest ocupare cumva a se indrepta dificilă creșterea plantelor și, de asemanator, cumva crește riscul de dăunători și zacea.

Impactul pagubitor al defrișărilor deasupra calității solului cumva consuma o succesiune de consecințe, inclusiv:

• Eficacitate agricolă redusă
• Creșterea inundațiilor
• Eroziunea crescută
• Prilej sporit de zacea și dăunători
• Scăderea biodiversităţii

Defrișarea este o problemă serioasă fiecine are un dezacord dezastru-os deasupra calității solului și deasupra mediului. Este mare să luăm măsuri pentru a comprima defrișările și a ne a scalda solurile.

VI. Impactul defrișărilor deasupra sănătății umane

Defrișarea cumva consuma o succesiune de echipament negative deasupra sănătății umane, inclusiv:

• Prilej sporit de zacea respiratorii, cum ar fi astmul și bronșita, datorită eliberării de poluanți în aer
• Prilej sporit de zacea transmise dupa apă, cum ar fi catina și dizenteria, din casuna contaminării surselor de apă
• Prilej sporit de zacea transmise de vectori, cum ar fi malaria și temperatura dengue, din casuna proliferării țânțarilor și a altor insecte purtătoare de zacea
• Scăderea securității alimentatie, ciuda defrișarea cumva alina la o scădere a productivității agricole
• Sărăcia crescută, ciuda defrișarea cumva alina la pierderea mijloacelor de convietuire pentru oamenii fiecine depind de păduri pentru hrană, adăpost și venituri.

Aceste echipament sunt admirabil de pronunțate în țările în matca de progres, oriunde defrișarea este frecvent determinată de drac de bransa pentru agricultură, cafeu; și alte scopuri.

Defrișarea cumva consuma, de asemanator, o succesiune de echipament indirecte deasupra sănătății umane, cum ar fi:

• Creșterea inundațiilor și alunecărilor de bransa, fiecine pot a se prosti substruc-tura și pot îndepărta oamenii din casele lor
• Scăderea biodiversității, fiecine cumva alina la pierderea serviciilor ecosistemice fiecine sunt esențiale pentru sănătatea umană, cum ar fi producția de alimente, purificarea apei și reglementarea climei
• Creșterea emisiilor de gaze cu rezultat de seră, fiecine contribuie la schimbările climatice și la riscurile asociate pentru sănătate

Impactul pagubitor al defrișărilor deasupra sănătății umane reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, iar eforturile de calmare a defrișărilor sunt esențiale pentru îmbunătățirea sănătății și bunăstării umane.

VII. Impactul economicos al defrișărilor

Defrișarea are o succesiune de echipament economice negative, inclusiv:

• Pierderea lemnului și a altor produse forestiere
• Creșterea eroziunii solului și a inundațiilor
• Scăderea calității și a disponibilității apei
• Pierderea biodiversităţii
• Creșterea emisiilor de gaze cu rezultat de seră
• Autoturism anemic
• Sărăcia crescută

Pierderea lemnului și a altor produse forestiere cumva alina la o scădere a producției economice, bunaoara și la o creștere a costului mărfurilor importate. Creșterea eroziunii solului și inundațiile pot a se prosti substruc-tura și terenurile agricole, ducând la pierderi economice suplimentare. Scăderea calității și a disponibilității apei pot consuma, de asemanator, un dezacord pagubitor deasupra agriculturii și turismului. Pierderea biodiversității cumva comprima reziliența ecosistemelor și le cumva a se indrepta mai vulnerabile la schimbările climatice. Creșterea emisiilor de gaze cu rezultat de seră cumva contribui la schimbările climatice, fiecine pot consuma o gamă largă de echipament economice negative, inclusiv inundații, secete și incendii de vegetație. Reducerea turismului cumva alina la scăderea activității economice în zonele fiecine se bazează pe autoturism. Creșterea sărăciei cumva alina la tulburări sociale și oscilare politică, fiecine pot consuma, de asemanator, un dezacord pagubitor deasupra economiei.

Efectele economice ale defrișărilor sunt frecvent resimțite cel mai tiflitor de oamenii fiecine trăiesc în și în jurul pădurilor. Acești neam își pot a folosi mijloacele de existență ca repercusiune a defrișărilor și pot fi, de asemanator, mai vulnerabili la impactul pagubitor al schimbărilor climatice.

Defrișarea este o problemă globală majoră și are un dezacord pagubitor expresiv deasupra economiei. Este mare să se ia măsuri pentru a comprima defrișările pentru a a descreste impactul economicos al acesteia.

Impactul deschis al defrișărilor

Defrișarea are o succesiune de impacturi sociale negative, inclusiv:

• Creșterea sărăciei și a insecurității alimentatie
• Deplasarea popoarelor indigene
• Pierderea identității culturale
• Prilej sporit de îmbolnăvire
• Degradarea mediului

Defrișarea cumva alina la creșterea sărăciei și a insecurității alimentatie dupa reducerea cantității de bransa neocupat pentru agricultură și dupa îngreunarea accesului la resursele de apă. Când pădurile sunt defrișate, solul este frecvent lăsat primejdios eroziunii, ceea ce cumva îngreuna cultivarea culturilor. În catifea, defrișarea cumva alina la o scădere a disponibilității hranei sălbatice, fiecine pot fi o sursă majoră de hrană pentru oamenii fiecine trăiesc în zonele rurale.

Defrișarea cumva, de asemanator, să înlocuiască popoarele indigene de pe pământurile lor tradiționale. Când pădurile sunt defrișate, popoarele indigene își pierd frecvent casele, mijloacele de existență și moștenirea lor culturală. În unele cazuri, defrișarea cumva alina la conflicte între popoarele indigene și guvernele sau companiile fiecine sunt responsabile pentru defrișarea pădurilor.

Pierderea identității culturale este un alt dezacord deschis al defrișărilor. Când pădurile sunt defrișate, popoarele indigene pierd accesul la resursele de fiecine au greutate pentru a-și menține valoare absoluta tradițional de viață. Iest ocupare cumva alina la o pierzanie a identității culturale și la o scădere a numărului de persoane fiecine vorbesc limbile indigene.

Defrișarea cumva crește și riscul de îmbolnăvire. Când pădurile sunt defrișate, calitatea aerului cumva fi afectată pagubitor, ceea ce cumva alina la probleme respiratorii. În catifea, defrișarea cumva crește riscul de zacea transmise dupa apă, oferind un bransa de semnalare pentru țânțari și alte insecte.

Degradarea mediului este un alt dezacord deschis al defrișărilor. Când pădurile sunt defrișate, solul este frecvent lăsat primejdios eroziunii, ceea ce cumva alina la inundații și alunecări de bransa. În catifea, defrișarea cumva contribui la schimbările climatice dupa eliberarea de gaze cu rezultat de seră în atmosferă.

Impacturile sociale ale defrișărilor sunt semnificative și de proportie. Este mare să luați în considerare aceste impacturi apoi când luați decizii cu cautatura la defrișarea sau nu a pădurilor.

IX. Impactul diplomatic al defrișărilor

Defrișarea cumva consuma o succesiune de impacturi politice, inclusiv:

Conflicte și oscilare crescute. Defrișarea cumva alina la creșterea conflictelor și a instabilității în zonele în fiecine oamenii depind de păduri pentru existența lor. Când pădurile sunt defrișate, oamenii sunt frecvent forțați să se mute în alte zone, ceea ce cumva alina la competiție pentru resurse și conflicte.
Pierderea puterii politice. Popoarele indigene și comunitățile locale au frecvent o conectare puternică cu pădurile și depind de acestea pentru existența lor. Când pădurile sunt defrișate, aceste comunități își pot a folosi puterea și influența politică.
Migrație crescută. Defrișarea cumva alina la creșterea migrației, ciuda oamenii sunt forțați să se mute în alte zone în căutare de locuri de muncă sau resurse. Iest ocupare cumva alipui o persecutare deasupra infrastructurii sociale și economice din zonele de admitere.
Creșterea criminalității. Defrișarea cumva alina la creșterea criminalității, ciuda oamenii sunt forțați să recurgă la activități ilegale pentru a supraviețui. Acestea pot ingloba traficul de droguri, prostituția și exploatarea forestieră ilegală.
Refugiati de ambianta. Defrișarea cumva alina la crearea de refugiați de ambianta, fiecine sunt neam fiecine sunt forțați să-și părăsească casele din casuna factorilor de ambianta. Refugiații de ambianta se confruntă frecvent cu provocări în a găsi noi case și a se localiza la noul lor ambianta.

Î: Fiecare sunt efectele negative ale defrișărilor deasupra peisajelor tropicale?

R: Defrișarea cumva consuma o succesiune de echipament negative deasupra peisajelor tropicale, inclusiv:

• Pierderea biodiversităţii
• Schimbările climatice
• Absent de apă
• Eroziunea solului
• Prilej sporit de dezastre naturale

Î: Ce se cumva a se indrepta pentru a atentiona defrișările?

R: Există o succesiune de lucruri fiecine pot fi făcute pentru a atentiona defrișările, inclusiv:

• Încurajarea managementului dainuitor al pădurilor
• Oferirea de stimulente financiare pentru proprietarii de terenuri pentru a-și menține pădurile în pirostrie
• Crearea de zone protejate pentru păduri
• Educarea oamenilor deasupra importanța pădurilor

Î: Fiecare sunt consecințele defrișărilor pentru oamenii fiecine trăiesc în peisaje tropicale?

R: Defrișarea cumva consuma o succesiune de consecințe negative pentru oamenii fiecine trăiesc în peisaje tropicale, inclusiv:

• Pierderea mijloacelor de convietuire
• Sărăcia crescută
• Insecuritatea alimentară
• Lunecare
• Prilej sporit de îmbolnăvire